Suntem în perioada de amenajare a casei și am ajuns (în sfârșit!) la momentul instalării parchetului (a pardoselii de lemn). Nu știm prea multe despre acest subiect, dar avem prieteni care ne sfătuiesc să luăm o pardoseală ”de-aia cu click” și să o instalăm prin așezare pe un material care poate să fie folie sau să aibă aspect de placă – realizată dintr-un material asemănător polistirenului, de diferite culori și cu suprafața de jumătate de metru  pătrat. Argumentul principal al prietenilor este suma cea mai mica investită, în condițiile unui montaj rapid, ieftin și fără deranj prea mare în casă.

Aceasta variantă este bună, dar nu este unică. Oare de ce?

Așa cum ați văzut la secțiunea “Servicii” /”Consultanta in alegerea pardoselilor de lemn” din site-ul firmei noastre, pardoseala de lemn (parchetul) poate să fie masivă sau stratificată (pardoseala laminată o lăsăm spre dezbatere celor care se ocupă de producția, comercializarea și instalarea ei!). Lamelele parchetului pot fi înguste sau late, subțiri sau groase, lungi sau scurte. Pardoseala de lemn (parchetul) poate să fie finisată după instalare sau poate să fie cumpărată deja finisată. Poate să aibă îmbinări laterale sau nu. Și fiecare dintre aceste tipuri de pardoseală are modul ei specific de fixare!

Așa cum am văzut în articolul “Parchetul – bun de folosință îndelungată”, parchetul (în Europa) și podeaua (în America de Nord) reprezintă strămoșii pardoselilor de lemn actuale. În acele vremuri, instalarea nu se putea face decât prin fixarea  pardoselii direct de suportul de lemn. Dacă nu era fixată de suport fiecare lamela sau bucata de podea, putea să se deplaseze atunci când călcai pe ea sau se deforma atât de mult la variații de umiditate încât, practic, mersul pe pardoseala devenea foarte neplăcut. Să nu mai vorbim de estetica interiorului, care era grav afectată.  Odată cu apariția îmbinării laterale (la sfârșitul secolului 19) și apoi a îmbinării pe capete (la începutul sec. 20), lamelele de parchet au putut fi fixate prin batere în cuie, această tehnică făcând invizibil sistemul de fixare a pardoselii pe suportul de lemn. Astfel, chiar dacă o lamelă se desprindea de suport, cei care călcau pe pardoseală nu se mai puteau împiedica de ea pentru că ea era ținută în contact cu suportul, de lamelele vecine.

Aproximativ 70-80 de ani mai târziu, odată cu apariția pardoselii stratificate și utilizarea acesteia pe scară mai largă, datorită tehnologiei superioare de execuție (toleranțe mai mici și precizie de execuție mai mare), pardoseala de lemn a putut fi tratată ca un covor care se poate așeza pe o suprafață. Practic, lamelele de parchet (pardoseala) au putut fi îmbinate (țesute) lateral atât de strâns încât, puse una lângă cealaltă, pardoseala devenea unitară, eliminând riscul desprinderii vreunei lamele. Pentru un plus de siguranță, în îmbinările laterale se introducea și adeziv. Astfel, variațiile de umiditate nu puteau duce la deformări majore a vreunei plăci, astfel încât să te facă să te împiedici de ea.  Iată deci că, dintr-o dată, nu a mai fost nevoie ca pardoseala de lemn să fie rigidizată de suport!

La 10 – 20 de ani distanță, odată cu comercializarea din ce în ce mai accentuată a unui nou tip de pardoseală -“pardoseala laminată”, a apărut și inovația prin care nu mai era nevoie de adeziv pentru a sigila și rigidiza plăcile de pardoseală între ele.  Aceasta a fost “Click-ul”, sistemul prin care, odată cu presarea laterală a două lamele, datorită construcției acestea se rigidizau; la momentul îmbinării se producea un zgomot – “clic” – de unde și numele sistemului. Imediat, acest sistem a fost preluat și de către producătorii de pardoseală stratificată.

Avantajele celor două tipuri de pardoseală (stratificată și laminată) nu puteau fi ignorate: fiind deja finisate la momentul vânzării, aveau o apariție estetică de necontestat; erau ceva mai ușor de instalat și nu mai era nevoie de forță de muncă cu o anumită calificare; timpul de instalare și deranjul în casă erau mult mai mici;  și nu în ultimul rând, profitul producătorilor era foarte ridicat. Ori, în aceste condiții,  acest tip de pardoseală a beneficiat și de avantajul unor fonduri mult mai mari de promovare. Toate acestea au dus imediat la un număr de clienți mult mai numeros decât cel al cumpărătorilor de pardoseli masive.

Cei care promovau pardoselile stratificate și laminate au împrumutat inclusiv terminologia, astfel că, deși parchetul masiv nefinisat (care e folosit de mai bine de 500 de ani) nu se poate instala decât fix de suport, foarte mulți oameni îl confundă cu pardoseala stratificată sau laminată care se instalează în mod curent de 30 de ani!

Așadar, rezumând, trebuie să fim foarte atenți la următoarele:

Parchetul și pardoselile masive de lemn se instalează în modul “FIX DE SUPORT”.

Pardoselile stratificate se instalează atât în modul “FIX DE SUPORT”, cât și în modul “FLOTANT PE SUPORT”.

Pardoselile laminate se instalează în modul “FLOTANT PE SUPORT”

Dacă pardoselile masive au suport de lemn, acestea pot fi rigidizate cu cuie, cu capse, cu adeziv sau amestec între cuie și adeziv, ori între capse și adeziv. Chiar dacă, în decursul anilor, au fost încercate și alte metode de rigidizare, cele de mai sus s-au dovedit a fi cele care au dat cele mai bune rezultate.

Dacă suportul este șapă pe bază de ciment, sulfat de calciu, bitum, metal sau piatră, atunci soluția de rigidizare este lipirea cu adezivi (universali sau specifici).

In ceea ce privește pardoselile stratificate, acestea – fie că au sistem de îmbinare lateral “Click”, fie că nu au – pot fi instalate prin rigidizare de suport sau flotant. La fel ca în cazul pardoselilor masive, și cele stratificate pot fi fixate de suportul de lemn prin capse, cuie sau lipire; pe orice alt suport se fixează doar prin lipire cu adezivi specializași sau universali.

În cazul unei instalări flotante, orice suport intermediar între pardoseală și șapă recomandat de producătorii specializați are anumite avantaje și dezavantaje. Principalul motiv pentru care o pardoseală s-ar instala flotant este stabilitatea dimensională, coroborată cu costul redus de instalare.

Argumentul principal în favoarea instalării fixe de suport a pardoselii stratificate este zgomotul redus, transmis și reflectat de pași. În cazul unei șape cu încălzire, motivul este transmiterea căldurii într-o cantitate cât mai mare și cât mai rapid. 

Legat de pardoselile laminate, acestea se instalează flotant.